Sfinții Părinți în ultimele două numere din Teologie și Viață
Au apărut două numere noi ale revistei Teologie și Viață, 1-4 / 2018 și 5-8 / 2018. Textele publicate sunt disponibile și on-line. Semnalăm de aici câteva materiale din domeniul patristicii:
În numărul 1-4 / 2018:
- Studiul lui Jean-Claude Larchet, Ipostas, persoană și individ în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul (traducere de Florin Crîșmăreanu). Originalul acestui articol a fost publicat în 2014 în Revue d’histoire ecclésiastique și este o piesă foarte importantă în dezbaterea contemporană asupra direcției personaliste în care a alunecat antropologia ortodoxă contemporană. Studiul a fost scris de J.-Cl. Larchet ca un răspuns punctual la ideile Mitropolitului Ioannis Zizioulas, exprimate în articolul: „Person and nature in the Theology of St. Maximus the Confessor”, în MAXIM VASILJEVIĆ (ed.), Knowing the Purpose of Everything through the Resurrection. Proceedings of the Symposium on St. Maximus the Confessor, Belgrade, October, 18-21, 2012, Alhambra, Belgrad, 2013, pp. 85-113, unde a încercat să răspundă, neconvingător, criticilor ce i-au fost adresate în volumul Persoană și natură. Surprinzător, studiul acesta este extrem de actual și dintr-o altă perspectivă. În contextul discuțiilor din jurul Sinodului din Creta (2016), Mitropolitul Ierotheos Vlachos, care de altfel a exprimat de-a lungul timpului poziții personaliste, scriind la un moment dat și o carte pe subiect (Persoana în Tradiția Ortodoxă), încercând în noul context creat, să respingă personalismul, a susținut nejustificat că Părinții Bisericii nu au folosit niciodată termenul de persoană pentru a desemna ființa umană. Studiul domnului Larchet arată nu doar că termenul de persoană a fost folosit de Părinți (în particular de Sfântul Maxim) în antropologie, dar el se găsește folosit ca sinonim pentru ipostas sau individ atât în context trinitar, hristologic sau antropologic. Pentru antropologia personalistă însă, termenii de ipostas și individ reprezintă „categorii ontologice” inferioare față de realitatea desemnată de termenul de persoană. Discuția cu siguranță va continua, mai ales cu aplicație în problematica antropologică a genurilor...
- Un articol al drd. Alin-Gabriel Piștea, Expunere comparativă între „Imnele Arătării Domnului” ale Sfântului Efrem Sirul și creația baptismală „Odele lui Solomon
- Alexandru Prelipcean de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae (autor al unui doctorat despre Sf. Andrei Criteanul) a tradus un studiu al pr. Teodor Zisis, Sfântul Andrei Criteanul, Ierusalimiteanul (660-740). Despre viața și opera sa.
În numărul 5-8 / 2018:
- Articolul doctorandului Vlad Adrian Ghiță, Sfântul Grigorie Palama și filosofia;
- Două traduceri de Laura Enache, prezentate de părintele Dragoș Bahrim, extrase din volume aflate în pregătire la Editura Doxologia: o serie de întrebări și răspunsuri cu un pronunțat caracter pastoral, ale Sfântului Anastasie Sinaitul, din lucrarea sa majoră, cu același nume, Întrebări și răspunsuri și o omilie a Sfântului Calist I, Patriarhul Constantinopolului despre virtuți și viața monahală, care a fost publicată de puțină vreme în ediție critică, în revista Byzantion.
De asemenea, domnul Florin Crîșmăreanu recenzează două lucrări recente: Philip Jenkins, Istoria pierdută a creștinismului (Editura Baroque Books & Arts, 2018) și Pelerinajul egumenului Daniil în Țara Sfântă (1106-1108) (Editura Doxologia, 2018).
